Boboteaza - o noua tradiţie la Leţcani

Viața parohiei Ianuarie 11, 2014

 

 

 

Boboteaza este ziua care aduce în sufletul creştinului de oriunde s-ar afla, trăiri emoţionante şi speciale căci aminteşte de faptul că Domnul nostru Iisus Hristos la vârsta de „ca la treizeci de ani” (Luca III, 27) a mers la râul Iordanului şi s-a lăsat botezat de către Ioan, Înaintemergătorul Său.

Potrivit scrierilor scripturistice, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezatorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Sf. Ioan Botezatorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că "s-a apropiat împăraţia cerurilor".

Sărbătoarea în sine este centralizată în jurul faptului că Sf. Ioan iniţial refuză actul botezului, datorită smereniei, dar pentru că după cuvintele Mântuitorului era momentul de a se „împlini toată dreptatea” (Marcu III, 15), acesta acceptă şi avem cu toţii parte de minunea care s-a petrecut atunci, şi anume descoperirea Sf. Treimi (Tatăl, Fiul şi Sf. Duh).

Trebuie menţionat că IPS Bartolomeu Anania, în explicaţiile pe care le face în ediţia Sf. Scripturi care-i poartă numele, aduce în atenţie faptul că dreptatea despre care vorbeşte Mântuitorul în textul de mai sus nu era altceva decât ceea ce în limbaj biblic numim „acordul omului cu planul lui Dumnezeu de a mântui lumea”.

         Aşadar vremea mântuirii era aproape şi mulţime multă de iudei mergeau în pustie la Ioan pentru a se boteza după ce iniţial îşi mărturiseau păcatele.

A vorbi despre această sărbătoare în câteva cuvinte este destul de dificil, dar noi dorim să scoatem în evidenţă de fapt că sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul sau botezul cailor în unele locuri ale ţării, şi că la atâtea tradiţii bune sau mai puţin bune care s-au adăugat Praznicului Bobotezei la Leţcani încercăm să aducem în atenţia credincioşilor un alt obicei şi anume acela da îndemna pe fiecare la portul popular naţional.

         Satul Leţcani este un sat şi o comună cu renume pe harta judeţului Iaşi, iar locuitorii săi, care de altfel sunt oameni gospodari şi credincioşi în acelaşi timp, provenind de pe meleaguri nemţene şi bucovinene la rădăcina lor, trebuie să înceapă a se obişnui cu aceste straie autentice româneşti, mai ales că şi conducerea Şcolii Leţcani, dar şi autorităţile locale menţin tradiţiile strămoşeşti şi contribuie la păstrarea valorilor naţionale.

         În acest sens la slujbele premergătoare acestui ultim praznic împărătesc din suita celor 12, care formează „Sărbătorile de Iarnă”,  slujbe oficiate în biserica „Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul”  a noii parohii din Leţcani, preotul paroh a menţionat cu insistenţă faptul că este momentul a promova la slujbele bisericii portul popular, iar prima manifestare de acest gen, să fie Praznicul Bobotezei.

         De aceea, mulţumim celor care au donat pentru puţin timp (au închiriat) costumele populare şi ne referim la familia Onofrei Dragomir şi Maria (doamna ea însăşi o persoană care iubeşte portul popular şi care înainte de a ieşi la pensie se ocupa de activităţile culturale ale comunei), precum şi la familia Irimiţa Vasile şi Mioara, români şi patrioţi autentici (domnul „Vivilică” fiind unul din cei mai importanţi susţinători ai proiectului şi care la gospodăria dânsului „ascunde” o adevărată comoară a ceea ce înseamnă trecutul ţăranului român), dar în acelaşi timp mulţumiri aducem şi tânărului Alexie Andrei HUIBAN, cântăreţul parohiei şi D-lui Alistar Gheorghe, casier responsabil cu şantierul parohiei, care au îmbrăcat costumul popular la Slujba Bobotezei.

         Menţionăm şi faptul că a doua zi, urmând exemplul celor doi, un alt fiu al bisericii, Pintilie Vasile, a participat la slujba Sf. Ioan Botezătorul îmbrăcat cu o parte din costumul popular pe care-l deţine în proprietate.

         Mai aducem mulţumiri cu această ocazie şi celor care s-au ostenit pentru amenajarea locului de slujbă, pe temelia viitoarei biserici; Irimiţa Vivilică, Irimiţa Vivi, Alistar Petru, Babă Gheorghe, Vânătoru Liliana şi doamna preoteasă.

 

Mulţumim tuturor pentru toate şi dăm Slavă lui Dumnezeu!